În ultimii 12 ani, producţia anuală de cereale la nivel global a crescut de la 1,9 la 2,5 miliarde de tone. Timid, dar sigur ajung pe rafturile magazinelor şi cereale străvechi precum hrişca, mei, alac, kamut, amarant sau grâu spelta. În România se cultivă pe suprafeţe mici faţă de cererea existentă, aşa că majoritatea se importă, scrie digi24.ro

Spelta, alac sau kamut. Sunt ingrediente de bază folosite într-o brutărie în care se face pâine ca pe vremuri. În afară de clasicele franzele din grâu alb, în cuptoare așteaptă să intre o pâine cu care nu suntem obișnuiți.

Cereale „antice”, dietă modernă

Secretul stă în faina din alac, un tip de grâu care se folosea în Antichitate.

„Panificația noastră se bazează pe produse din grâu, grâu modern, bobul actual, care este rezultatul hibridizărilor şi al adaptărilor în timp, foarte puţină secară, în rest nu ştiu dacă mai consumăm ceva”, explică dr. Catrinel Macovei, medic primar specializat în diabet, nutriție și boli metabolice.

„În mod normal, când vorbim despre proteine, când pâinea are mai multă proteină, are şi mai mult gluten. Dar alacul are o structura ADN diferită, astfel încât are mai multe proteine ca pâinea din grâu şi mai puţin gluten”, spune  Tom Rees, brutar artizan. Interal pe digi24.ro

Acest articol este proprietatea Pagina de Agricultură și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

1 Star2 Stars3 Stars4 Stars5 Stars (Niciun vot deocamdată)
Se încarcă...

Related Posts

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *