Atunci când mergem în piaţă pentru a ne aproviziona cu verdeţuri şi legume, le căutăm pe cele mai arătoase şi mai gustoase. Ele au ajuns la forma şi aromele de acum în urma unei lungi evoluţii, asupra căreia omul a avut o influenţă determinantă. La început au fost plante sălbatice, cu fructe mici, amare sau acre, deloc atractive ca aspect.

”Toate plantele de cultură au la bază speciile sălbatice care, în timp, prin procesul de ameliorare, au ajuns să fie mai productive şi, în acelaşi timp, să-şi mărească diversitatea. De multe ori, schimbând arealul de cultură, au apărut varietăţi noi. Practic, fiecare plantă are o zonă de origine, unde o întâlnim şi astăzi în flora spontană, în mediul lor natural. Vinetele de exemplu provin din India şi Birmania, tomata îşi are originea în Peru, morcovul în jurul Mării Negre şi a Mării Mediterane, varza, în jurul Mării Mediterane”, spune cercetătorul în horticultură, Costel Vânătoru.   Potrivit cercetătorului buzoian, selecţia plantelor a fost prima muncă pe care a făcut-o omul din instinct. Mereu a ales pentru cultivare ceea ce este mai frumos şi mai bun la gust.

”Intervenţia omului a fost odată cu creaţia lui, pentru că legumele şi plantele în general au fost primele alimente folosite de om în hrana lui. După aceea vorbim de pescuit şi mult mai târziu de carne. Se pare că varza a fost primul aliment din categoria legumelor. Empiric au făcut ameliorarea, prin selecţia seminţelor. Pe parcurs, s-a ajuns de la flora spontană, la plante de cultură din ce în ce mai avansate, până în zilele noastre”, spune Costel Vânătoru.

”Grâul, care asigură pâinea pentru o treime din populaţia globului, la bază provine dintr-un pir sălbatic. La rădăcina lui botanică, genetică, are la origine o varietate de pir care, prin încrucişare, prin ameliorare, a devenit grâul modern”, spune cercetătorul Costel Vânătoru.

Morcovul era cunoscut încă în antichitate, grecii şi romanii folosindu-l ca plantă medicinală. Morcovul era aproape în întregime negru, dar în urma mutaţiilor au apărut soiurile galbene, iar abia în secolul al XVIII-lea, datorită grădinarilor francezi, morcovul a obţinut culoarea sa portocalie din zilele de astăzi.

”Tomata sălbatică are fructul foarte mic, de culoare galbenă, acoperită în sepale, aripioarele acelea de la codiţă, pline de ţepi. Aceste frunzuliţe îmbracă aproape tot fructul ca într-o mantie şi sunt pline de ţepi. Tomatele sălbatice sunt mai mici şi decât măslinele. Ele au devenit roşii, după ce au fost mutate din arealul lor sălbatic în Europa, unde au găsit un alt mediu de cultură şi, ulterior, prin selecţia materialului săditor”, spune Costel Vânătoru.

Citeste mai mult pe adevarul.ro

Acest articol este proprietatea Pagina de Agricultură și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

1 Star2 Stars3 Stars4 Stars5 Stars (Niciun vot deocamdată)
Loading...

Related Posts

One Response to Legumele la începuturile civilizaţiei umane. Roşiile erau cât măslinele, iar morcovul era negru

  1. costica spune:

    UN BRAND MONDIAL!Un scriitor extraordinar cu un talent nemaintalnit care te face sa iti doresti sa citesti cat mai multe carti scrise de el!Un proiect care promoveaza carti electronice Pentru detalii trimiteti email cu titlul „proiect”la adresa de email: pacurarucostica1963@gmail com
    http://bit.ly/29ypMJN

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *